Victoria Baltag: Un așa trecut cutremurător din care avem de învățat trebuie adus la cunoștință românilor

 

 

 

Vă invităm să aflați din interviul de mai jos, chiar de la Victoria Baltag, povestea singurului film românesc finanțat din crowdsourcing și campanii naționale și internaționale de colectare de fonduri.

 

Filmul este realizat în memoria tuturor studenților care au pătimit la Pitești între 1948-1952. Când am aflat despre această bucată sumbră a istoriei noastre recente la Universitatea de Vară organizată de Institutul de Cercetare a Crimelor Comunismului și Memoria Exilului Românesc, am constatat că subiectul nu se află în manualele școlare și că un așa trecut cutremurător din care avem de învățat trebuie adus la cunoștință românilor. Am început să gândesc proiectul în 2011, l-am documentat 4 ani, am filmat în 2015 și acum ne aflăm în post-producție, aproape de finalizare. Încă strângem fonduri pe Bursa Binelui.

 

Deși este un film 100% independent, fără buget, realizat din donații și colectare de fonduri, am avut mare grijă la toate etapele de realizare ale acestui proiect. Astfel, în etapa de dezvoltare am făcut documentarea și am cooptat echipa de producție. În pre-producție am organizat patru sesiuni de casting, două la Iași și două la București. Invitația la casting a fost adresată tuturor actorilor din România care se identificau cu rolurile cerute de noi. Informația a fost făcută publică prin comunicate de presă, articole în mass-media și postări pe platformele de social media. La casting au venit foarte mulți actori, deși noi am anunțat din timp că este un proiect independent, realizat din strângere de fonduri, adică există riscuri în ceea ce privește remunerația.

 

Selecția s-a făcut conform unui plan învățat în timpul școlii la Birmingham: am făcut analiză de CV, show-reel în cazul în care aveau, am dat proba de rol pe cameră și am făcut improvizație cu tema ad-hoc.  Am analizat filmările apoi, am discutat cu echipa și așa am făcut selecția actorilor. Bineînțeles, cu domnul Ion Caramitru lucrurile au stat diferit, maestrul având un număr de peste 100 de filme ca experiență și era vorba de un casting la un alt nivel.

 

Cele mai grele scene erau când rămâneam din nou fără bani și nu știam dacă vom mai putea filma.

 

Ne aflăm în etapa de post-producție. Mai avem de lucrat la editarea sunetului (curățare dialog, foley, sound design, masterizare, mixaj), vfx, colorizare, compoziție muzicală, împachetare, traducere și subtitrare. Avem nevoie de fonduri că să finalizăm, toate aceste etape se pot termina în trei luni de zile. Vreau să fie filmul gata până la sfârșitul lunii iulie că să putem să-l înscriem în concursurile internaționale aferente festivalurilor de film și să-l distribuim în cinematografe începând cu ianuarie 2020. Este un film necesar care promovează cultura și cunoașterea istoriei.

 

 

Varianta de crowdsourcing a fost ultima variantă posibilă. Am încercat să accesăm fonduri de la instituțiile statului român, am scris chiar și la Președinție, la ministerele din România, la institutele de cultură. Se pare că lipsa relațiilor, pornirea proiectului de la zero și natura subiectului foarte delicat au făcut dificilă finanțarea unui astfel de lung-metraj. Ultima variantă ca să putem face acest film a fost autofinanțarea, adică am pus toți mână de la mână, rude, prieteni, după care am apelat la cetățenii de suflet ai țării noastre.  Astfel, fiecare român a contribuit într-un fel sau altul la acest proiect, fie printr-o donație, fie prin sfaturi, fie printr-o încurajare sau o îmbărbătare atunci când simțeam că nu mai putem, fie prin servicii, fie printr-o recomandare. Eu consider că în acest mod proiectul nostru de film a devenit și mai valoros și mai frumos tocmai fiindcă este un film românesc realizat cu români, prin sufletul românilor.

 

Dificultăți au fost multe, majoritatea de natură financiară. Actorii și echipa filmului nu au fost încă plătiți. Din fondurile colectate am strâns mult prea puțin și am reușit să acoperim costurile tehnologice de producție, cele de transport, cazare și masă. Am riscat foarte mult. Acești oameni, care au lucrat fără să fie remunerați, au acasă copii de crescut, familii de întreținut, chirii de plătit. Este foarte important pentru mine ca noi, cei care am lucrat ani de zile la acest proiect, să fim plătiți. Pentru cine nu știe, și ceea ce facem noi se numește muncă. Lumea filmului este o industrie foarte costisitoare și din punct de vedere financiar, dar și din punct de vedere al calibrului muncii și al timpului. Filmăm câte 7 scene pe zi, ceea ce este aproape imposibil țînând cont că la o producție de film normală se filmează două, maximum trei scene pe zi.

 

Lucrăm în fiecare zi câte 16 ore pe zi, plus încă două, trei ore de pregătire pentru următoarele 16 ore de muncă, în fiecare zi, timp de mai bine de 30 de zile. Poate vă veți mira, dar la această muncă de suflet, neplătită, nu întârzie nimeni, nici măcar o secundă. Am o echipă de oameni extraordinar de destoinici, cărora le place munca lucrului bine făcut și îmi doresc să fie remunerați pe măsura efortului lor. Toți.

 

Noi am riscat mult. Am pornit într-un proiect titanic care va să iasă la lumină foarte curând. Am dovedit că avem talent, putere de muncă, ambiție, am arătat că putem. Așteptăm momentul recunoașterii muncii noastre cu sufletul la gură.

 

 

Un proiect independent are mare nevoie de autenticitate, autoritate, vizibilitate. Asta ne-a oferit nouă Bursa Binelui, dincolo de ceea ce oferă o platforma de strângere de fonduri.  Trebuie să menționez că Bursa Binelui este singura platforma de crowdfunding din România care nu percepe taxe sau procent din donații. Acest lucru ajută foarte mult, mai ales în situația noastră care prin procedura de post-producție, trecem sumele donate prin zeci de platforme, instituții și conturi, toate taxabile.

 

De exemplu, de la Bursa Binelui donațiile merg în conturile Asociației Connections, de acolo în contul Casei de Producție care se ocupă de realizarea filmului, de acolo în contul zecilor de companii aferente post-producției, fie că este vorba despre montaj, mixaj, colorizare, subtitrare, vfx (n.r. visual effects), muzică. Toate aceste etape sunt realizate de instituții diferite din țară sau din străinătate. Am explicat acest lucru fiindcă în general percepția realizării unui film este că ai nevoie de o cameră cu care filmezi și ai filmul gata. Ei, de fapt, este vorba despre sute de oameni și sute de etape de lucru. Pentru mine, filmul este ca un diamant care ajunge la perfecțiune prin contribuția a sute de bijutieri.

 

Mulțumesc echipei Bursa Binelui pentru toate sfaturile și grija cu care s-au ocupat și încă se ocupă de acest proiect, înseamnă mult pentru noi (echipa filmlui) să știm că cineva ne oferă șansa de care avem nevoie. Mentalitatea de a contribui și de a face donații pentru cultură este încă în fașă în România, știu că este greu, motiv pentru care am și colectat puține fonduri, însă vom reuși!

 

 

Cel mai important este să pregătim auditoriul, grupul țintă, dacă pot să spun așa. Matematic vorbind, un leu primit de la fiecare român afectează foarte puțin situația financiară a contribuabilului, a donatorului, însă ne ajută pe noi, cei ce colectăm fonduri pentru proiecte independente, foarte mult. Cum putem să convingem fiecare român să direcționeze lunar, să zicem, câte zece lei pentru zece proiecte alese de către dumnealor, a câte un leu fiecare proiect? 

 

Apoi mai este și educația un factor important. Dacă de acasă mama ne spune să nu-i dăm colegului mașinuța fiindcă el nu ne dă nouă nimic, păi de aici e problema. Cred că trebuie să învățăm că a dărui este cea mai frumoasă metodă de comunicare.  Mai mult, cred că ar trebui să învățăm să dăruim necondiționat, pentru suflet, fără să cerem ceva în schimb. Seninătatea, fericirea, iubirea și căldura sufletească, toate vin din dăruire. Cred că de fapt acesta este secretul vieții: a fi sincer, a face bine, a dărui.
 
B.B.: Cum îi motivezi pe oameni să susţină terminarea lung-metrajului?

 

Noi am încercat toate metodele posibile și imposibile. Am propus variante de investiție, am oferit promovare, publicitate, am licitat obiecte de recuzită a filmului, picturi și alte opere de artă, am pus la dispoziție întâlniri cu membrii echipei de producție sau cu actorii noștri, am oferit bilete la premieră sau o zi pe platoul de filmare, am dat posibilitatea românilor pasionați de film să aibă roluri de figurație în film, am oferit credite pe IMDB, mulțumiri pe generic, autografe, postere, DVD cu filmul când va fi gata și încă multe, multe alte variante. Cea mai puternică motivație este însă contribuția culturală. Este un film cu un subiect delicat, parte a istoriei României, istorie care trebuie cunoscută așa cum a fost ea. Mulți oameni au donat pentru ca ai lor copii să aibă șansa să cunoască adevărul istoriei. Alții au donat în amintirea celor ce au pătimit în acele vremuri de răstriște. Alții au sprijinit proiectul și echipa în sine fiindcă au avut ocazia să ne cunoască și au văzut cum muncim. Noi suntem suflet și cred că cineva acolo sus ne iubește. Prin câte greutăți am trecut, iată-ne ajunși aproape la final de drum, căci filmul nostru e aproape gata.

 

 

După ce terminăm post-producția este foate important să avem posibilitatea să înscriem filmul în competițiile internaționale ale festivalurilor de film. Există taxe pentru fiecare festival, costuri de transport ale DCP-urilor etc. În lume sunt cam zece festivaluri internaționale de categorie A: Sundance, Toronto, Tribeca, Cannes, Locarno, San Sebastian, Veneția, Berlin etc. În general se trimit filme de prin toată lumea și din miile trimise se selectează cinci, zece filme pentru fiecare categorie. Competiția este EXTRAORDINARĂ și dacă ești la început de drum, trebuie să fii perfect că să ai șansa să fii selecționat.

 

Vrem să găsim distribuitor internațional care să ne ajute cu distribuția filmului la nivel internațional. Vrem să-i facem filmului o premieră cum se cuvine în țară, la momentul potrivit, și vrem ca filmul să ajungă la sufletul oamenilor. În România ne gândim la o caravană care să proiecteze filmul în fiece sat sau oraș unde nu există cinematograf. Materialul nostru în varianta brută a primit +15 din partea Centrului Național al Cinematografiei și poate fi distribuit și în licee și universități.

Planuri de viitor? Da. Alte filme și multe alte proiecte frumoase.

 

Asociația Connections Romania desfășoară începând cu luna octombrie 2018 o campanie de fundraising pe platforma bursabinelui.ro pentru lansarea filmului “Experimentul Piteşti”. Din suma target de 261 267 lei, au fost strânși deja peste 16 835 de lei pe platformă. Puteți susține în continuare proiectul donând AICI.